Minunea din lumea subterană- Sistemul Humpleu

Sursa: http://www.humpleu.ro/harti.html

Sistemul Humpleu reprezintă un complex carstic aparţinând Munţilor Bihor şi este alcătuit din Peştera Mare din Valea Firei, Avenul din Poieni şi  Peştera cu Apă din Valea Firei, acesta dezvoltându-se în Dealul Humpleului, între Valea Ponorului şi Valea Firei, afluenţi ai Someşului Cald. Peştera Mare denumită şi Peştera Humpleu este a doua peşteră din România, din punct de vedere al lungimii, după Peştera Vântului, cu o dezvoltare pe 40 de km. Peştera Mare a fost descoperită în septembrie 1984 de pădurarul Avram Cuş, care, la una dintre patrulările sale prin pădure, a simţit un puternic curent de aer rece venind dintr-un con de grohotiş situat în versantul drept al Văii Firei(Dealul Humpleului). Primul care a studiat locul a fost dr. Angelo Bulboacă la sesizarea lui Avram Cuş, iar în luna octombrie al aceluiaşi an echipa dr. Bulboacă reuşeşte să intre în Peştera Mare din Valea Firei, descoperind Sala de Intrare, Sala Domului Prăbuşit, Galeria Rol.

Ca şi modalitate de formare, cavitatea este cantonată în calcare cretacic inferioare, fiind amplasată de-a lungul unei falii înscrise pe un aliniament tectonic controlat de un sistem de fracturi cu direcţia general NE-SV. Râul subteran interceptat are ca origine principală pierderile de apă din depresiunea carstică Groapa Largă, fiind afectat într-o anumită măsură de pierderile temporare şi/sau permanente de apă din: Poiana Mărului, Poiana Vârtop, Poieniţa, Ponorul Văii Ponorului. În perioadele de maxim pluvial pe lângă izbucul principal funcţionează încă alte 4 izbucuri majore, amonte de acesta, inclusiv Peştera cu Apă. Una din teoriile formulate despre geneza peşterii este că actualul fosil, a fost săpat de apele unui mare râu subteran care avea ca emergenţă Peştera cu Gheaţă de la Vârtop şi resurgenţele în versantul Văii Firei aflate la 40 m altitudine relativă de-asupra actualelor izbucuri. Coborârea nivelului de bază local (concomitent cu o scădere substanţială a debitului) a condus la săparea actualei galerii parcurse de râul subteran. Vechea galerie (actualul fosil) a suferit un intens proces de concreţionare care a generat speleoteme de o varietate morfologicã remarcabilă. Astfel, acest gol subteran adăposteşte mai toate tipurile de speleoteme calcitice descrise în literature de specialitate. Cu un potenţial explorativ deosebit, Peştera Mare din Valea Firii adăposteşte râul subteran care străbate galeria activă, cu lungimea de 5 km, fiind cel mai lung de rău de acest tip din România, fără a lua în calcul lungimea afluenţilor. Aceasta este încadrată în clasa de protecţie B, cu sectoare de clasă A. Conform Legii nr. 462/2001 şi ale OM nr. 604/2005 privind clasificarea peşterilor, Clasa A cuprinde peşteri de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional, iar Clasa B cuprinde peşteri de importanţă natională care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic.

Sursa: http://www.dpreview.com/galleries/3030453205/photos/721753/ 

Sursa: https://www.flickr.com/photos/23564060@N03/4965170603/ 

Peştera este arborescentă, cu porţiuni labirintice – în special în zona intrării, dispusă pe două nivele principale şi unul secundar. Nivelul superior, fosil, este format din săli mari, bogat concreţionate, nivelul inferior, activ, situat la 30 – 50 metri sub nivelul fosil, cu un râu subteran cu debit mediu şi nivelul fosil de dimensiuni reduce, care apare între cele două nivele principale. Principalele trăsături care caracterizează  peştera sunt: dimensiunile mari ale cavernamentului, adică lungimea şi extensia sistemului, lungimea râului subteran, volumul sălilor, marea bogăţie şi varietate a speleotemelor care împodobesc sălile şi galeriile; de remarcat megacristalele scalenoedrice de calcite (cele mai mari pe plan mondial formate în mediu subteran), a căror dimensiuni ating 80 cm lungime şi au peste 30 kg în greutate. Intrarea principală în sistem este Peştera Mare din Valea Firei, care este situată în versantul drept al văii la o altitudine absolută de 1165 m şi 85 m altitudine relativă. Pe lângă speleotemele calcitice sunt prezente şi cele din gips, aragonit şi hidroxilapatit. Acestora li se adaugă cantităţi impresionante de moonmilk constituit în principal din calcit, care a pseudomorfozat monohidrocalcitul. Prezenţa numeroaselor prăbuşiri sugerează o intensă activitate tectonică.

Sursa: http://www.humpleu.ro/foto.html 

Sursa:http://photoarchive.geospeleos.com/Web/All89.htm 

Peştera adăposteşte urme ale ursului de cavernă. Depozite de oase de Ursus Spealeus s-au găsit concentrate în zona intrării, în Galeria Rol şi într-o zona mai profundă- Sala Dan Coman. Liliecii sunt prezenţi în sistemul carstic, cuprinzând mai multe specii:

  • Liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum)- cel mai mare dintre Rhinolophidae. Corpul fără coadă are lungimea de 60-70 mm, coada are 30-40mm, craniul 20-22mm, iar antebraţul are peste 53 mm lungime; greutate este de 17-34 g. Are părul lung, moale şi strălucitor
  • Liliacul de amurg (Nyctalus noctula)- este o specie de liliac de talie mare cu o greutate de 15-30 grame, având o lungime totală a corpului între 60 şi 82 mm
  • Liliacul carn (Barbastella barbastellus)- cuprinde 2 specii în lume, dintre care una în Europa şi în România; specia este rară, periclitată în toată Europa, fiind de dimensiuni medii
  • Liliacul urecheat (Plecotus auritus)-

Din păcate din peşterile sistemului lipseşte inventarul faunistic. Sistemul carstic este caracterizat de o termocirculatie unidirectională, curentul de aer având o direcţie unică pentru întreg sistemul, dar care îşi schimbă sensul în funcţie de sezon. Influenţa temperaturilor exterioare, observate în special în sezonul hibernal, este resimţită pana la circa 600 m de la intrare.

Aflată în custodia Cluburilor de Speologie “Omega” şi “Politehnica” din Cluj-Napoca, peştera este închisă publicului larg, putând fi vizitată numai cu aprobarea ISER( Istitutul de speologie Emil Racoviţă) Cluj-Napoca, în echipe bine antrenate şi cu echipament corespunzător. Pentru cei care doresc să cunoască această minune subterană, este bine de ştiut faptul că nivelul fosil este de dificultate medie. Acesta cuprinde Sala de Intrare sau Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Buzunar, Sala Suspendată, Sala Club, Sala Dan Coman, Sala Minunilor, Sala Gabor Hallasi, Sălile Charonte, Sălile Grenoble, Sălile “A”, Sala Bivuacului, Sala Înaltă, Sala Giganţilor, Sala Pagodelor,  Sala “89”,  Sala Helictitelor,  Sala cu Ferestre, Sala Finala, Sala Amfiteatru şi Sala Bingo, fiind separate de sectoare de galerii parţial sau total colmatate de scurgeri calcitice sau de prăbuşiri. Dintre aceste încăperi, 4 sunt cele mai mari din România: Sala Giganţilor (a doua ca mărime din Europa, 750/111/35 metri), Sala Gabor Hallasi (490/103/35 metri), Sala de Dans (304/77/55 metri) şi Sala Dan Coman (242/73/23 metri).

Pentru a preveni degradarea peşterii, dar şi eventualele accidentări ale unor turişti neavizaţi, la intrarea de pe Valea Firii s-a montat o poartă de acces. Intrarea prin Avenul din Poieniţa nu este închisă cu poartă, dar avenul este atât de dificil încât s-a considerat că oricine este în stare să parcurgă avenul are pregătirea şi cunoştintele necesare să parcurgă peştera fără riscul de a o degrada. Parcurgerea peşterii în porţiunea sălilor de intrare nu necesită o pregătire fizică deosebită şi nici cunoştinţe tehnice deosebite, dar este obligatorie prezenţa unui ghid care să cunoască foarte bine peştera, din cauza pericolului de rătăcire. Datorită acestor aspecte, această zonă se pretează la practicarea unui speoturism ecologic. Galeria activă se parcurge în costum de neopren şi necesită o pregătire fizică şi tehnică bună. Galeria activă este cel mai dificil parcurs de râu subteran din România datorită numărului mare de semisifoane. Turele în acest sector trebuie bine corelate cu prognoza meteo pentru că, în caz de viitură, semisifoanele se închid.

Surse bibliografice:

http://www.humpleu.ro/

http://turism.bzi.ro/pestera-mare-humpleu-din-valea-firei-12680

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s